Dacă te-ai întrebat de ce un cuvânt aparent inocent, ca „mascara” sau „corn”, apare în contexte ciudate pe rețelele sociale, ai nimerit unde trebuie. Azi vorbim despre algospeak, limbajul codat cu care utilizatorii păcălesc algoritmii platformelor. Am scris articolul în 2024 și l-am actualizat în octombrie 2026.
01Algoritmii, paznicii digitali
Pe rețelele sociale, algoritmii sunt adevărați paznici. Facebook, Instagram și TikTok analizează textele, imaginile și clipurile postate și folosesc inteligența artificială ca să găsească cuvinte-cheie și tipare care încalcă regulile comunității. Scopul e să oprească dezinformarea și conținutul ofensator sau nepotrivit.
Cifrele vin din raportul TikTok de aplicare a regulilor comunității pentru aprilie–iunie 2026 și din anunțul Meta din ianuarie 2025, actualizat în mai 2025.
Sistemele sunt eficiente la eliminarea conținutului dăunător, dar pot cenzura din greșeală și discuții importante. În ianuarie 2025, Meta a anunțat că, pentru încălcările mai puțin grave, acționează doar după ce cineva raportează conținutul, iar sistemele automate rămân concentrate pe încălcările ilegale și grave.
Utilizatorii au găsit însă de mult o cale să ocolească filtrele. Așa a apărut algospeak-ul. Până și emoji-urile, ca vinetele și piersicile, au căpătat sensuri noi în acest context.
02De ce ocolim algoritmii
Mulți oameni au motive legitime să vorbească online despre subiecte sensibile. Victimele agresiunilor sexuale și persoanele care se luptă cu anxietatea sau depresia găsesc sprijin în comunitățile online. Tocmai aceste discuții sunt însă blocate des de algoritmi.
În grupurile de sprijin, oamenii își împărtășesc experiențele și își dau sfaturi. În comunitățile despre sănătatea mintală, discuțiile despre depresie și anxietate sunt felul în care oamenii se susțin între ei. Aici, cenzura automată poate face mult rău, pentru că îi taie pe oameni de ajutorul de care au nevoie.
03Cuvintele codate
Ca să-și spună părerea fără să fie penalizați, utilizatorii au inventat cuvinte care trec de filtrele ce ar bloca automat termenii expliciți. Câteva exemple:
- „Mascara”
- Sex sau, în unele contexte, agresiune sexuală.
- „Unalive”
- Moarte sau sinucidere.
- „Accountant”
- Lucrătoare sexuală.
- „Leg booty”
- LGBTQ, un exemplu citat de The New York Times în 2022.
Cuvintele codate se schimbă repede. Pe măsură ce platformele învață să recunoască algospeak-ul, utilizatorii inventează termeni noi ca să rămână cu un pas înainte. E un joc continuu de-a șoarecele și pisica, în care fiecare parte se adaptează la ultima mișcare a celeilalte.
04De la leetspeak la algospeak
Algospeak-ul pare un fenomen nou, dar nu e. Este o evoluție a leetspeak-ului din anii ’80, când utilizatorii de internet înlocuiau literele cu cifre și simboluri ca să treacă de moderare. Pe forumuri și în chaturi, „3” ținea locul lui „E”, iar „$” pe al lui „S”. Ți se pare cunoscut? Probabil ai mai văzut astfel de scrieri fără să știi cum se numesc.
Leetspeak-ul a apărut în comunitățile de hackeri și a fost preluat repede de alte subculturi online. La început era folosit ca să se vorbească despre hacking și alte activități ilegale, apoi l-au adoptat și gamerii și alte grupuri de nișă.
Abonează-te la newsletter.
Cum vorbesc oamenii pe platforme și cum ții pasul, de două ori pe lună.
05Protest și creativitate
Nu doar utilizatorii obișnuiți folosesc limbaj codat. În țările cu internet cenzurat, protestatarii au recurs la scrieri creative ca să nu fie detectați. În timpul protestelor din Hong Kong din 2019, manifestanții au folosit aplicații de mesagerie criptate și coduri proprii, ca autoritățile să nu le intercepteze mesajele. Creativitatea lingvistică i-a ajutat să se organizeze în ciuda cenzurii.
06Când codurile se ciocnesc
Conflictul dintre platforme și utilizatori produce mereu termeni noi și, odată cu ei, neînțelegeri. În ianuarie 2023, actrița Julia Fox a făcut pe TikTok o remarcă aparent insensibilă despre „mascara”, fără să știe că acolo cuvântul era folosit pentru agresiune sexuală. Reacțiile negative au făcut-o să-și ceară scuze.
Astfel de episoade arată cât de ușor e să înțelegi greșit algospeak-ul. Utilizatorii trebuie să fie atenți la context și la sensurile ascunse ale cuvintelor. Platformele, la rândul lor, trebuie să găsească echilibrul între eliminarea conținutului dăunător și libertatea discuțiilor legitime.
07Pe scurt
Algospeak-ul arată cum se adaptează utilizatorii la cenzura automată și cum îi rezistă. Fenomenul a ajuns atât de mare încât, în 2025, Adam Aleksic i-a dedicat o carte întreagă: Algospeak: How Social Media Is Transforming the Future of Language, publicată de Knopf.
Data viitoare când vezi „mascara” sau „unalive” în feed, vei ști ce înseamnă. Iar dincolo de jocul cu algoritmii, algospeak-ul ne amintește cât de mult contează libertatea de exprimare online.
